PR. PROT. DR. ALEXANDRU DAN NAN
Protopop al Bavariei
Preot paroh al Parohiei “Buna Vestire” din München
LINK Profil complet + Publicatii/lucrari
Contact:
Telefon: +49 – 89 69 39 65 09
Handynr: +49 – 152 599 751 44
Email: pr.alexandrunan@yahoo.de
Adresa parohiei: Fasangartenstraße 127A, 81549, München
Sumar:
- Părintele Alexandru Nan s-a născut pe 21 Iulie 1973 în Mediaș, județul Sibiu.
- Este căsătorit cu Daniela Nan (fostă Mărginean), profesoară de matematică și absolventă de Teologie și au împreună două fete Iulia Maria (n.2006) și Irina Alexandra (n.2012) Și-a început slujirea ca preot în anul 2004 având în prezent 18 ani de păstorire
- În anul 2018 a obținut titlul de Doctor în teologie, cu calificativul Magna cum laude la Facultatea de Teologie Catolică din Lugano, Elveția
- Autor a două cărți în limba română și italiană și a zeci de studii, articole și recenzii în revistele și ziarele de specialitate din România, Elveția și Germania.
- Pr. Prot. Dr. Alexandru Nan este cetățean roman, iar în 2012 a obținut și cetățenia elvețiană
Experienta profesionala:
Septembrie-Octombrie 2022 – Înființarea Parohiei cu hramurile „Acoperământul Maicii Domnului” și „Sf. Alto” în Dachau
Martie 2022 – prezent – Profesor de religie la Gimnaziul din München Fürstenried
Martie 2022 – Înființarea unui punct de lucru la „Gnadekirche” din Dachau cu slujire periodică
Ianuarie 2022 – Înființarea unui punct de lucru la Bernau (Chiemsee) cu slujire periodică
2021 – Înființarea Parohiei de la Wolfratshausen – Bad Tölz cu hramurile „Sf. Ioan Botezătorul” și „Sf. Mc. Sebastian”
Ianuarie 2019 – Prezent – Predarea Orei de Religie în cadrul Școlii parohiale (de Română)
2019-2020 – Înființarea unui punct de lucru la Wolfratshausen, cu slujire periodică
Septembrie 2017 – iulie 2019 – Slujire regulată la Bad Tölz si deschiderea unei capele pentru românii din zonă
2017 – 2018 - Înființarea Parohiilor din Landsberg și Garmisch-Partenkirchen cu slujire periodică
Iulie 2016 – Mai 2017 – Locum tenens al Parohiei din Feldkirch. Organizarea festivității de aniversare a 10 ani de la înființarea parohiei și oficierea de slujbe lunare
Mai 2014 – prezent – Protopop al nou înființatului Protopopiat Ortodox Român pentru Bavaria, prin numirea de către ÎPS Părinte Mitropolit Dr. Serafim Joantă
Aprilie 2013 – prezent – Reeditarea revistei parohiale „Renașterea“ în calitate de redactor șef
13 Ianuarie 2013 – 31 Octombrie 2022 – Preot paroh al Parohiei Ortodoxe Române „Nașterea Domnului“ din München, prin numirea de către ÎPS Părinte Mitropolit Dr. Serafim Joantă
Decembrie 2006 – Decembrie 2012 – Preot slujitor și paroh (din dec. 2007) al Parohiei Ortodoxe Române „Nașterea Domnului“ din Feldkirch (Austria). Fondator al acestei parohii.
Aprilie 2004 – Decembrie 2012 – Paroh al Parohiei Ortodoxe Române „Sf. Parascheva“ din estul Elveției, cu două puncte de slujire: Chur și St. Gallen (până în februarie 2012). Fondator al celor două comunități.
2006 – Decembrie 2012 – Profesor de Religie la mai multe școli din cantonul elvețian Graubünden (Vella, Laax și Chur)
1998 – 1999 – Profesor de Religie la Liceul „Nicolae Teclu“ din Copșa Mică, România
Educatie:
2018 – FACULTATEA DE TEOLOGIE CATOLICĂ DIN LUGANO Doctor în teologie, cu calificativul Magna cum laude
Teza de doctorat: „Le controversie teologiche tra Bisanzio e l‘impero franco sotto i Carolingi” (Controverse teologice între Bizanț și Imperiul franc în perioada carolingiană)
2011-2012 – FACULTATEA DE PEDAGOGIE DIN CHUR
Cursuri de specializare în vederea predării disciplinei Etică, la clasele mari (Oberstufe) din cantonul Graubünden
2001-2004 – FACULTATEA DE TEOLOGIE CATOLICĂ DIN LUGANO
Cursuri de doctorat
1999-2001 – THEOLOGISCHE HOCHSCHULE CHUR
Master in Teologie Catolica. Lucrarea de dizertație: „Sinodul de la Frankfurt și poziția lui față de cinstirea icoanelor“ (Das Frankfurter Konzil und seine Stellung zum Bild) (nota: 9,16/10)
1997-1998 – FACULTATEA DE TEOLOGIE ,,SFÂNTUL IERARH ANDREI ȘAGUNA” DIN SIBIU
Ciclul de Studii Aprofundate (Master) la sectia Teologie-Istorie
Lucrarea de dizertație: „Politica religioasă a împăratului bizantin Constantin al VIII-lea Paleologul“ (media generală: 8,83/10).
1993-1997 – FACULTATEA DE TEOLOGIE ,,SFÂNTUL IERARH ANDREI ȘAGUNA” DIN SIBIU
Studii de licență, secția Teologie Pastorală.
Lucrarea de licență: „Rolul împăraților bizantini la convocarea Sinoadelor ecumenice“ (media licență 9,49/10).
Media generală a anilor de studiu: 8,81/10
1997 – MINISTERUL EDUCAȚIEI
Examen de titularizare pentru disciplina Religie.
Profesor titular la Școala Generală Nr. 5 din orașul Mediaș, jud. Sibiu
1989-1993 – SEMINARUL TEOLOGIC ORTODOX ROMÂN, CLUJ-NAPOCA
Atestat teologic – media 9,56/10
Diplomă de bacalaureat – media 8/10
1987-1989 – LICEUL „NICOLAE TECLU“, COPȘA MICĂ
Prima treaptă
LINK Profil complet + Publicatii/lucrari
CURRICULUM VITAE Ieromonahul Athanasie (Ulea)
2020 -prezent Preot misionar în cadrul Centrului Bisericesc din München
Medic psihiatru și psihoterapeut în cabinet ambulant
03.03.2020 Obţine titlul de medic specialist în Psihiatrie și Psihoterapie (Sächsische Landesärztekammer, Dresden)
07.07.2019 Hirotesit Protosinghel
2014-2019 Preot paroh al Parohiei „Sfântul Vitus și Sfântul Ștefan cel Mare” din Chemnitz, fostă filie de Leipzig.
24.08.2014 Hirotonit preot
16.02.2014 Hirotonit diacon
2012-2019 Angajat ca medic la Clinica de Psihiatrie, Psihoterapie și Psihosomatică în cadrul spitalului „HELIOS Vogtland-Klinikum Plauen”
2005-2011 Facultatea de Medicină din cadrul Universităţii de Medicină și farmacie „Carol Davila”, București
2000-2005 Seminarul Teologic „Veniamin Costachi”, Mănăstirea Neamț
Pr. de onoare al parohiei noastre – Simion Felecan:
 |
 |
Biografie
Parintele Simion Felecan s-a nascut la data de 05 martie 1944 in localitatea Voivodeni judetul Salaj.
Clasele primare le face In satul natal iar cele secundare in comuna Dragu.
In toamna anului 1958 intra la Seminarul Teologic din Cluj pe care-l absolva In 1964. In anul scolar 1960-1961 este nevoit sa intrerupa studiile din cauza masurilor restrictive impuse de regimul comunist impotriva Bisericii.
Ca urmare a Decretului 410/1959, elevi si studenti teologi au fost dati afara din scoli, sute de calugari au fost alungati din manastiri iar multi profesori de teologie si preoti au fost arestati si inchisi.
Intre anii 1964 -1968 frecventeaza cursurile Institului Teologic Universitar din Sibiu obtinand licenta in teologie.
De la 1 august 1968 episcopul de Cluj, P.S. Teofil Herineanu, il angajeaza in functia de secretar la cabinetul sau personal.
In august 1969 se casatoreste cu Olga Bocos iar in septembrie este hirotonit ca diacon pentru catedrala episcopala din Cluj, primind si alte atributii administrative in cadrul Centrului eparhial.
In anul 1974 la propunerea P.S. Justinian – episcop vicar – este ridicat la rangul de arhidiacon.
Dupa zece ani de slujire ca diacon, in anul 1979, este hirotonit ca preot si i se incredinteaza postul de preot paroh -ecleziarh- al catedralei din Cluj.
In anul 1987,la invitatia episcopului de Wells, impreuna cu sotia, efectueaza o vizita In Anglia. Ajuns In Germania solicita azil politic si se stabileste la München.
In luna noiembrie solicita intrarea in structura canonica a Patriahiei Ecumenice -Vicariatul Roman din Freiburg- iar in luna aprilie a anului 1988, la propumnerea parintelui Gheorghe Calciu Dumitreasa, este primit ca preot al parohiei Buna Vestire din München.
Dupa angajarea Sfintiei Sale ca preot la parohia Buna Vestire, postul de Radio Europa Libera ii accepta colaborarea la emisiunea „Lumea crestina”, pana la transferarea postului de Radio la Praga.
Dupa evenimentele din 1989, impreuna cu alti preoti din Germania, initiaza „Miscarea pentru unitate spirituala si canonica a romanilor din Europa Occidentala”. Ca rezultat al acestei actiuni, s-a infiintat Mitropolia Ortodoxa Romana pentru Germania, Europa Centrala si de Nord, cu resedinta in Nürnberg. Cu aceasta ocazie P.F. Patriarh Teoctist distinge pe preotului Simion Felecan cu „Crucea patriarhala”.
Odata cu organizarea noii mitropolii parintele Simion Felecan a fost ales vicar administrativ, functie pe care a detinut-o pana la numirea noului episcop vicar, in anul 2003.
In prezent, pe langa activitatea pastoral-misionara si educativ-religioasa, Parintele se afla angajat intr-o lucrare de ctitorire a Centrului parohial Buna Vestire si a unei biserici de lemn in stil maramuresean, lucrare ce se afla in plina desfasurare.
Interviu cu Parintele Simion Felecan
Un interviu tulburător cu părintele Simion Felecan, preot paroh la Parohia Ortodoxă „Buna Vestire” din München, realizat de Gabriela Palade.
Din gandurile mele:
Izvorul Painii
de pr.Simion Felecan
Te-au văzut apele Stapane
spalandu-mi haina mea de nunta
si s-au oprit.
Iar clipa Jertfei Tale ne aduce,
partasi la Masa Ta cea sfanta.
Lumina Ta, Lumina, este mare
si nici fiorul n-ar putea percepe
cum Te-ai ascuns în lacrima de roua,
cum Te-a’ncaput mormantu-acela rece.
Simtim mereu în palma Jertfa Sfanta,
caci palma ne e semnul Rastignirii.
In locul unde Te-a strapuns pironul
Tu vesnic vii, ca sa ramai de-a pururi.
Cu-aceeasi palma ne hranim copiii
din har si paine castigate’n truda.
Asculta glasul unei lumi ce bate,
la usa Ta cu fruntea uda.
Te Intalnim mereu In drumul spre Lumina
si ne Indrepti cu haruri fruntile plecate.
Nu-i chip sa ne Intoarcem, si unde am putea?
Cand drumurile toate-s ferecate.
Ne ducem Inainte, mereu cu Tine’n palma,
spre`ngenunchierea firii, spre rauri de lumina.
Ramai cu noi de-a pururi la Mesele Tacerii
si nu seca izvorul din marea Ta Fantana.
Texte alese
* Cea mai mare parte a oamenilor civilizaţi nu manifestă decât o formă rudimentară de conştiinţă. (Alexis Carrel)
* Omul modern crede că poate trăi fără Hristos, pentru că în realitate trăieşte încă din El fără s-o ştie. (F.W.Foerster)
* Abia când o mare mulţime de oameni va încerca să trăiască fără Hristos, se va vedea ce înseamnă El pentru suflet. (F.W.Foerster)
* Creştinismul este ordinea lui “a fi”, democraţia este ordinea lui “a avea”. Creştinismul stă sub semnul “iubirii de Dumnezeu duse până la uitarea de sine”, democraţia stă sub semnul “iubirii de sine duse până la uitarea de Dumnezeu”. (Răzvan Codrescu)
* Dacă te laşi exploatat, lumea te numeşte bun; bun însă esti când dai, nu când ţi se ia. (Adina Olănescu)
* Astronomul Kepler îşi încheie una din lucrările sale astfel: “Îţi mulţumesc, Doamne, ziditorul meu şi Domnul meu, că mi-ai dăruit aceste bucurii, că m-ai lăsat să-mi desfătez sufletul meu mărginit la privirea lucrurilor Tale. Eu am făcut cunoscută strălucirea lucrurilor tale, încât sufletului meu i-a fost cu putinţă să cuprindă nemărginirea Ta. De am zis undeva ceva nevrednic despre Tine sau am râvnit onoarea mea proprie, Tu, Doamne, iartă-mă cu milostivirea Ta”.
* Toate epocile în care domneşte credinţa, sub orice formă, sunt strălucitoare, înălţătoare şi rodnice atât pentru contemporani cât şi pentru urmaşi. (Goethe)
* Ca să iubeşti lucrurile omeneşti, trebuie să le cunoşti; pe cele dumnezeieşti, trebuie să le iubeşti ca să le poţi cunoaşte. (Pascal)
* Dacă te-ai hotărât să spui adevărul, pregăteşte-te de suferinţă. (Brătescu-Voineşti)
* O mamă se plânse odată lui Fenelon de nesimţirea fiului ei atunci când îi vorbeşte despre Dumnezeu. Fenelon îi răspunde: V-aş sfătui să vorbiţi mai bine cu Dumnezeu despre fiul dumneavoastră, decât cu fiul dumneavoastră despre Dumnezeu.
* Scopul educaţiei nu este acela de a face maşini, ci oameni. (P.Janet)
* Singurătatea fără Dumnezeu este nebunie curată. (Emil Cioran)
* Sfinţii trăiesc „în“ flăcări; înţelepţii, „alături“ de ele. (Emil Cioran)
* Ţine-mă Doamne de urechi că altfel te vând ca Iuda! (Fer. Fipil Nerri)
* Oglinda ne ajută să ne vedem, nu să ne şi cunoaştem. (S.Felecan)
* Dacă nu înlături spinul din cărare, el te va înţepa la întoarcere. (S.Felecan)
* Cel ce se roagă învaţă să vorbească “limba lui Dumnezeu”. (S.Felecan)
* Frica de Dumnezeu este începutul înţelepciunii; cei fără minte dispreţuiesc înţelepciunea şi stăpânirea de sine. (Pildele lui Solomon -1,7.)
* Orice om primeşte două feluri de educaţie: una dată de alţii şi alta, mult mai importantă, pe care şi-o face singur. (Gibbon)
* Lung e drumul prin învăţături; scurt şi neted prin pilde (Seneca)
* Educaţia este cea mai bună moştenire pe care o poate lăsa un părinte fiului său. (John Locke)
* Copiii trebuie crescuţi pentru ei nu pentru părinţi. (Nicolae Iorga)
* Ca temelie a virtuţii trebuie să întipărim în sufletul copilului, foarte de timpuriu, o noţiune clară despre Dumnezeu. (John Locke)
* Au lăsat pe tânăr să treacă de vremea altoirii, şi nimic n-a mai vrut să prindă pe trunchiul sălbatec. (Lichtenberg)
* Educaţia morală nu trebuie să înceapă cu îmbunătăţirea moravurilor, ci cu schimbarea modului de cugetare şi cu formarea caracterului. ( Kant )
* Ne place lutul poleit cu aur, mai mult ca aurul spoit cu lut (Shakespeare)
* Cine nu crede că e jos, nu se gândeşte să urce. (Giovani Papini)
* Scopul vieţii nu este fericirea, ci desăvârşirea (Madame de Stael)
* Creştinismul nu este un sistem înafară de noi, ci o viaţă înlăuntrul nostru. (A.Vinet)
* Mergi unde vei vrea; vei găsi şi acolo propria-ţi conştiinţă. (Diderot)
* Nimic nu este mai primejdios decât un sfat bun urmat de o pildă rea. (Madame de Sable)
* Tinereţea e timpul în care se învaţă înţelepciunea; bătrâneţea e timpul de-a o practica. (J.J.Rousseau)
* Oamenii se împart în două; unii caută şi nu găsesc, alţii găsesc şi nu sunt mulţumiţi. (M.Eminescu)
* Niciodată omul nu e aşa de frumos ca atunci când se roagă de iertare sau iartă el însuşi. (Jean Paul)
* Cu banii pe care îi cheltuieşti cu un singur viciu, hrăneşti doi copii. (B.Franklin)
* Despre o mulţime de lucruri poţi sta de vorbă numai cu Dumnezeu. (Goethe)
* Este un lucru de care nimeni nu se poate îndoi şi care răsare din toată istoria dacilor: râvna religioasă a fost, de când lumea, caracterul precumpănitor al firii lor. (Strabon- 60 î. Hr.-20 d. Hr.)
* Un om, ca şi un popor, atâta preţuieşte, cât a înţeles din Evanghelie. (Simion Mehedinţi)
* Nu sunt decât trei categorii de oameni: unii, care slujesc lui Dumnezeu fiindcă L-au găsit; alţii, care se străduiesc să-L caute fiindcă nu L-au găsit; şi alţii care trăiesc fără a-L căuta şi fără a-L găsi. Cei dintâi sunt înţelepţi şi fericiţi; cei de-al doilea sunt înţelepţi dar nefericiţi iar cei din urmă sunt nebuni şi nefericiţi. (Goethe)
* Călătorul care întreabă întâi ce-i poţi da de mâncare, nu e un apostol. (N.Iorga)
* Trebuie să năzuim să ieşim prin creaţiile spirituale ale poporului nostru în universal, dar fără să părăsim caracterul naţional. (Preot Dumitru Stăniloaie)
* Nu poate omul să fugă de firea sa, însă poate să o stăpânească. (Adina Olănescu)
* A te lupta cu tine însuţi este cel mai greu război; a te învinge pe tine este cea mai frumoasă victorie. (Logau)
* Sufletele tari voiesc, sufletele slabe doresc. (A.Vinet)
* O ştiinţă exclusiv practică şi care urmăreşte numai faptele şi foloasele materiale, nu mai are nici o valoare. (Chamberlain)
* Dacă n-ai putere să arzi şi să reverşi lumină, atunci nu căuta s-o stingi. (L.Tolstoi)
* Fricosul se sperie înaintea primejdiei, laşul în timpul ei, curajosul după ea. ( Richter )
* Stratonicos fu întrebat odată, care corabie e cea mai bună? El răspunse: Aceea care ajunge la mal.
* Avem întotdeauna timp destul dacă ştim să-l folosim bine. (Goethe)
* Mulţi stau orbi şi surzi în marele templu al naturii. (Lübbock)
* Sfârşitul vieţii se poate asemăna cu sfârşitul unui bal mascat, când se scot măştile. Atunci se vede cum au fost aceia cu care cineva a intrat în contatct în cursul vieţii. (Schopenhauer)
* Virtutea impune respect chiar dacă e îmbrăcată în haine de cerşetoare. (Schiller)
* Se spune că dragostea e oarbă, dar e singura care vede Nevăzutul. ( S.Felecan)
* Mergi oriunde vei vrea; vei găsi şi acolo propria-ţi conştiinţă (Doderot)
* Sufletul devine hidos şi respingător dacă se desparte de Dumnezeu, mai mult chiar decât trupul cel mort. (Grogorie Palama)
* Ziduri se pot face uşor, gospodărie la fel, adunare de vieţuitori foarte uşor – greutatea-i la ales. Căci mulţi par buni, luaţi în parte, dar devin răi adunaţi laolaltă – devin ceea ce erau de fapt.(Părntele Arsenie Boca)
* Sapă numai, sapă, sapă, Pănă dai de stele-n apă! (Lucian Blaga)
* Din nou, pofta de a mă ruga, de a plânge, de a mă dizolva, de a nu fi nimic, de a redeveni la acel zero iniţial, de dinaintea ”oricărei” naşteri. (Emil Cioran)
* Nimeni nu poate deveni sfânt călcând peste oameni. Fie şi peste un singur om. (Virgil Gheorghiu)
* Din cauza cruzimii voastre, Biserica e plină de câmpuri, de case închiriate, de căruţe, cai,catâri. Temându-se că or să vadă murind de foame văduvele, orfanii şi fecioarele, episcopii voştri au fost obligaţi să acumuleze bunuri. Şi acum nu mai îndrăznim să deschidem gura, Biserica nefiind mai bună decât oamenii din lume. Episcopii noştri sunt mai copleşiţi de grijile materiale decât intendenţii, economii şi comercianţii, ”deşi ar trebui să se ocupe numai de sufletele voastre(s.n.)” Toată ziua calculează şi percep taxe… Devenim ridicoli. În loc să ne dedicăm rugăciunii şi învăţăturii, ne petrecem timpul în dezbaterea preţurilor cu negustorii de vin, de grâu şi de alte mărfuri; discuţii interminabile, amestecate cu injurii grosolane. (Sf.Ioan Gură de Aur)
* Tremur ca nu cumva după ce am vestit altora Evanghelia , să nu fiu eu însumi osândit. (Sf.Ioan Gură de Aur)
* Căsătoria şi viaţa monastică se completează şi se echilibrează cam în felul în care se completează şi se echilibrează în teologie calea catafatică şi cea apofatică.(…) Ambele sunt taine ale iubirii. Dar ceea ce soţul şi soţia realizează ”unul prin celălalt,” călugărul se străduieşte să dobândească ”direct.”(…) Amândouă căile sunt expresii reale ale ”preoţiei împărăteşti, ”universale, a celui botezat. Amândouă sunt necesare Bisericii şi nici una din ele nu poate fi înţeleasă cu adevărat decât în lumina celeilalte.(…) Monahul şi creştinul căsătorit sunt, şi unul şi, şi celălalt, deopotrivă ascetici şi trupeşti, (…) în sensul că mărturisesc potenţele spirituale ale trupurilor. Ambii reneagă păcatul şi afirmă lumea. Diferenţa dintre ei stă doar în condiţiile exterioare ale luptei lor ascetice. (…) Pentru noi toţi, căsătoriţi sau monahi, iubirea este, cu harul dumnezeiesc, atât ceva ce avem deja şi izbucneşte spontan în inimile noastre, cât şi ceva ce trebuie să învăţăm şi pentru care trebuie să luptăm şi să suferim mereu. Iubirea este atât punctul de plecare cât şi cel de sosire. Iubirea este în cemtrul viu al fiinţei noastre: este chiar esenţa noastră şi, dacă nu iubim, nimic nu suntem. Oricum am fi, în căminul nostru sau în mănăstirea noastră, să ne străduim să devenim mai deplin ceea ce suntem deja. (Episcop, Kallistos Ware: Rugăciune şi tăcere în spiritualitatea ortodoxă.Ed.Christiana,Buc.2003,pg.111).
* Ascultarea nu ajunge.Dacă nu-l faci să sufere, cum poţi fi sigur că ascultă de voinţa ta şi nu de-a lui? Puterea constă în a-l umili şi a-i provoca durere. Ai putere atunci când rupi conştiinţa omului în bucăţi, iar bucăţile vii le rearanjezi în forme noi, pe care tu însuţi le hotărăşti. Începi să înţelegi, acum, ce fel de lume pregătim noi? (George Orwell:O mie nouă sute opzeci şi patru: Ed.Polirom, pg.329)
* Vine timpul, şi e foarte aproape, când tiţi preoţii vor repara bisericile iar alţii vor construi altele noi dar nelucrând ei la sufletul omului vor rămâne bisericile goale, cucuvelele vor cânta într-însele (Părintele Arsenie Boca)
* „Am vrut să pun mâna pe rădăcina durerii, care nu este alta decât păcatul… Rugându-mă „pentru Pacea a toată lumea şi pentru bunăstarea Sfintelor lui Dumnezeu biserici”, aud deodată, în urechea dinăuntru, înfruntarea amarnică: „Nu te ruga de Mine să le dau Pace, roagă-te de oameni să-şi schimbe purtările, dacă vor să mai vadă pace pe Pământ”…Lămurit că lucrurile nu stau bine! (Părintele Arsenie Boca)
* Noi am fugit de teroarea sălbatică a ruşilor. Şi e bine că am scăpat de ea. Dar cu adevărat bine pentru oameni nu este nicăieri. Pământul a încetat să mai fie al oamenilor. (Virgil Gheorghiu:Ora 25,p 170)
* Un ortodox matur nu este complexat decât de probele de sfinţenie. (Mihail Neamţu:Bufniţa de sub dărâmături,p.173)