biserica ortodoxa muenchen romana

Istoric


Dintr-un document ce se afla în arhiva parohiei Buna Vestire, datat 25 iunie 1984 – emis si semnat de preotul Dumitru Popa din Freiburg, care la acea data detinea functia de vicar pentru parohiile romanesti din Germania – se mentioneaza faptul ca parohia ortodoxa romana Buna Vestire din München a fost înfiintata la data de 22 septembrie 1979 de un grup de romani, azilanti în Germania înca din timpul celui de al doilea razboi mondial. Printre fondatori sunt amintiti: Dr.Gheorghe Tase ca presedinte al parohiei si Grigore Dumitrescu secretar. Dupa moartea acestora, în anul 1983, s-a ales un nou comitet parohial avandu-l ca presedinte pe preotul Dumitru Popa din Freiburg, Ion Cicala-vicepresedinte, Dan Moarcas – secretar, Julian Catichi -casier, Dr.Constantin Nagacevschi si Petre Alexandru- consilieri, care au înaintat actele necesare pentru obtinerea statutului de e.V. (eingetragene Verein)

Oficial, parohia a fost recunoscuta de catre autoritatile de Stat, primind statutul de e.V. , în anul 1986 prin Decretul nr.11905.


Înca de la înfiintare, parohia Buna Vestire din München s-a aflat în jurisdictia canonica a “Eparhiei ortodoxe romane pentru Europa Centrala” cu resedinta la Freiburg si a facut parte din structura canonica a Arhiepiscopiei Multinationale din Paris, avand ca întaistatator pe P.S. George Wagner, aflat sub jurisdictia canonica a Patriarhiei Ecumenice de Constantinopol.

Astfel, începand din anul 1979, în parohia Buna Vestire din München s-au oficiat slujbe si s-a acordat asistenta religioasa credinciosilor ortodocsi romani, dar numai ocazional.

Începand cu anul 1986 s-a oficiat Sf.Liturghie în prima duminica a fiecarei luni, preoti oficianti fiind P.C.Dumitru Popa de la Freiburg si P.C.Dr.Viorel Mehedintu de la Frankfurt, ambii oficiind alternativ în mai multe parohii din Germania si Elvetia.

Numarul membrilor de drept din acea perioada nu este cunoscut, deoarece nu s-a pastrat nici o evidenta în arhiva parohiei Buna Vestire. Singurii membri de drept ai parohiei apar pe actul de “reconstituire” din 1983.

În vremurile vitrege de atunci – vitrege mai ales pentru romanii exilati sau refugiati – cei mai multi dintre romanii ajunsi în exil refuzau sa-si decline identitatea sau sa se angajeze direct în activitati obstesti, chiar bisericesti fiind, de frica Securitatii si a securistilor care erau infiltrati în toate organizatiile si asociatiile romanesti din diaspora. Primirea în parohie, ca membru de drept, se facea printr-o cerere scrisa care era riguros analizata de catre Consiliul parohial fiind admisi, conform Statutului, numai acei credinciosi “care se angajau pe linia de Exil”, în sensul ca obtinusera statutul de azilant si dovedeau prin comportamentul lor ca au renuntat la orice colaborare cu autoritatile de stat si bisericesti din Romania.

Exigenti, uneori pana la exagerare, fondatorii noilor parohii preferau sa ramana mai putini în sanul Comunitatii, dar sa fie siguri ca nu s-au strecurat printre ei agenti ai Securitatii din Romania. Cu toate masurile de precautie, de ceea ce s-au temut, n-au scapat. Acest lucru a iesit în evidenta în timpul evenimentelor din 1989 cand, doar în catela zile, din Comunitate au disparut persoane pe care nu le-a mai vazut nimeni niciodata. S-a recunoscut dupa aceea faptul ca Securitatea ramana avea grija sa infiltreze agentii sai în toate structurile organizatiilor de exil, mai ales, si mai usor, în sanul Bisericii.

Lipsa unui “Pastor” în mijlocul turmei, care sa vegheze cu timp si fara timp, „care sa-si puna sufletul pentru oile sale” sa slujeasca cu regularitate… a fost de fapt adevarata cauza care a zadarnicit dezvoltarea acestei parohii, desi în München existau foarte multi romani ortodocsi.

Dealtfel, credinciosilor ortodocsi din München le era foarte greu sa aleaga între cele trei comunitati-parohii existente:
a) Parohia Buna Vestire, înfiintata si sustinuta de romanii refugiati, care nu beneficia de un preot local.
b) Parohia „Nasterea Domnului”, pastorita de preotul Dr.Mircea Basarab care, fiind „trimis oficial din tara”, avea putini credinciosi si
c) Misiunea catolica de rit oriental (greco-catolica, unita cu Roma) pastorita de monseniorul Dr.Octavian Barlea, bine organizata, cu activitati atractive, reprezenta o adevarata oaza de spritualitate romaneasca pentru azilanti.

Aceasta fiind situatia, profitand desigur si de atmosfera extrem de grea din tara, monseniorul Dr.Octavian Barlea, în februarie 1988, lanseaza un “Apel” prin care cheama pe toti romanii ortodocsi din Europa Occidentala sa treaca la Biserica greco-catolica, adica sa accepte jurisdictia canonica a Papei. În acest scop organizeaza la München un congres, dar fara rezultate notabile.

Initiativa aceasta a monseniorului a tulburat si mai mult apele în sanul Comunitatii romanesti. Pentru ortodocsi, Apelul a avut si consecinte benefice în sensul ca, pe ortodocsi, i-a întaratat si i-a trezit la realitate obligadu-i, oarecum, sa-si defineasca identitatea religioasa. Era de ordinul evidentei ca majoritatea credinciosilor ortodocsi din München frecventau biserica unita –greco-catolica- pentru simplul motiv ca „era tot romaneasca” iar pe de alta parte se bucurau de anumite avantaje financiare. Misiunea Romana Unita era singura care dispunea de fonduri pentru ajutorarea celor noi veniti iar aceste actiuni caritabile -firesti si binevenite-, creau anumite obligatii morale.Oamenii mergeau acolo unde erau ajutati.

***

În toamna anului 1987 preotul Simion Felecan efectueaza o vizita de prietenie în Anglia, la invitatia episcopului de Bath si Wells Roland Callaby si a preotului anglican Franck Chandwick, iar la reîntoarcere – 25.sept.1987-, cere azil politic în München.

Prezent în sanul Comunitatii romanesti, preotul Simion Felecan este remarcat de credinciosii ortodocsi care, dornici de a avea un preot al lor, îl invita sa slujeasca împreuna cu preotul-vicar Dumitru Popa. Astfel, în prima duminica din decembrie 1987, parintele Simion Felecan concelebreaza pentru prima data împreuna cu parintele Dumitru Popa caruia îi solicita primirea în structura canonica a Eparhiei Ortodoxe Romane pentru Europa Centrala, respectiv în vicariatul roman din Freiburg, printr-o cerere scrisa.

Initial, parintele Simion Felecan dorea sa emigreze în America dar, la insistentele prof.Constantin Nagacevschi si ai altor membri de seama ai parohiei a renuntat, acceptand propunerea lor de a ramane ca preot pentru parohia Buna Vestire.

Apropiindu-se sfintele sarbatori ale Nasterii Domnului, parintele Dumitru Popa, în calitate de preot paroh si vicar administrativ, la cererea expresa a credinciosilor din München, împuterniceste pe parintele Simion Felecan sa oficieze toate randuielile de Sfintele Sarbatori si sa acorde asistenta religioasa credinciosilor .

In luna martie a anului 1988, de sarbatoarea Bunei Vestiri, hramul parohiei, soseste din U.S.A. parintele Gheorghe Calciu-Dumitreasa, personalitate marcanta a exilului romanesc care, împreuna cu parintele Dumitru Popa si parintele Simion Felecan, oficiaza Sf.Liturghie în biserica St.Nikolaus–Gasteig. Entuziasmati de felul cum s-a desfasurat sarbatoarea hramului, la recomandarea parintelui Calciu, si a parintelui Dumitru Popa, Consiliul parohial si credinciosii prezenti au hotarat angajarea parintelui Simion Felecan ca preot paroh. Prin “Decretul de numire” nr. 8/1988, emis de vicariatul roman de la Freiburg, parintele Simion Felecan este numit preot paroh al parohiei Buna Vestire, “cu posibilitatea de a servi ca pastor duhovnicesc în tot tinutul Bavariei”.

Dupa intrarea în structura canonica a vicariatului roman, parintele Simion Felecan a fost invitat sa colaboreze la postul de Radio Europa Libera unde a activat neîntrerupt pana la mutarea studiourilor la Praga.

La început, frecventa la biserica era destul de redusa datorita faptului ca se oficia doar o singura data pe luna, în biserica St.Nikolaus – Gesteig, o biserica mica si rece.

Pentru a se putea oficia în fiecare duminica si sarbatoare – dorinta expresa a noului preot-, în ziua de Rusalii a anului 1988, prin bunavointa preotului evanghelic Harald Siegmund -scriitor, fost detinut politic si întemnitat în aceeasi celula cu scriitorul si monahul Nicolae Steinhardt- la propunerea preotului Simion Felecan, Consiliul parohial aproba mutarea oficierii sfintelor slujbe în biserica St.Lukas, catedrala evanghelica. Pozitia centrala, acustica exceptionala- aici concerta o data pe an maestrul Sergiu Celibidache-, dar mai ales faptul ca aici se putea oficia în fiecare duminica, i-au motivat pe ortodocsii romani sa participe din ce în ce mai multi la sfintele slujbe. În scurt timp biserica St.Lukas a devenit “biserica parohiala” pentru majoritatea romanilor din München si împrejurimi. La sarbatorile mari veneau credinciosi din toate orasele importante ale Landului Bavaria: Landshut, Ingostadt, Rosenheim, Passau, Waldkreiburg, Augsburg s.a.

Lumina lui Hristos lumineaza tutror – Biserica St. Lukas

Aici, în aceasta biserica, s-au facut slujbe ecumenice pentru Romania; din aceasta biserica s-au transmis emisiuni la Radio Europa Libera, s-au organizat demonstratii împotriva dictaturii comuniste din Romania; aici a avut loc Adunarea parohiala care a hotarat aderarea la noua Mitropolie, si tot aici a avut loc ceremonia de intronizare a primului mitropolit in persoana I.P.S.Dr. Serafim Joanta.

Pentru Comunitatea ortodocsilor din München cel mai important eveniment – intrat deja în istoria Bisericii ortodoxe romane – a fost înfiintarea Mitropoliei Ortodoxe Romane pentru Germania, Europa Centrala si de Nord, la înfiintarea careia parohia Buna Vestire din München, alaturi de celelalte parohii romanesti de exil, a avut un rol determinant.

Schimbarile profunde care s-au produs în Rasaritul Europei în anul 1989 au facilitat o schimbare de atitudine si în sanul Bisericii atat în tara, cat si în diaspora. Asa cum bine se stie, diaspora era extrem de divizata. Constienti de situatia data, dar si dornici de a limpezi apele în sanul comunitatilor romanesti, un grup de 7 preoti au lansat un apel catre toti preotii si credinciosii ortodocsi chemandu-i la dialog în vederea unitatii diasporei romanesti.

Din acest grup de inițiativa au facut parte: Pr.Alexandru Pop-Aachen, Pr.Liviu Daraban-Siegen, Pr.Mitu Lazar -Köln, Pr.Gabriel Cernauteanu- Offenburg, Pr.Alexandru Campianu- Regensburg, Pr.Lucian Pîrjol- Berlin si Pr.Simion Felecan de la parohia Buna Vestire München, parohie care s-a implicat constant si substantial în procesul de înfiintare si organizare a noii Mitropolii.

(Am consemnat aici numele celor sapte preoti care au avut initiativa si au dus la bun sfarsit ideea si lucrarea de înfiintare a unei Mitropolii romanesti în spatiul german, deoarece, fara sa cunoastem motivul, am constatat cu oarecare surprindere ca in „istoricul” publicat pe pagina de internet a Mitropoliei, numele acestor preoti a fost omis sau, poate, chiar uitat.)

La ora actuala parohia Buna-Vestire este una din cele mai consolidate parohii din cadrul Mitropoliei.

Prin efortul comun si prin împreuna-lucrarea dintre preot, consiliul parohial si credinciosi, dar si prin ajutorul substantial al familiei Johann si Dr.Marioara KUNST, parohia a reusit sa cumpere o cladire -monument istoric- situata pe un teren de 3.200 mp. unde s-a ctitorit un Centru Parohial cu toate cele necesare: sala de festivitati, biblioteca, birou parohial, sali de clasa pentru orele de religie si limba romana, locuinta sociala etc. Acum se lucreaza la documentatia necesara în vederea construirii unei biserici de lemn în stil maramuresean.

Centrul parohial romanesc din Fasangarten

În cadrul parohiei activeaza permanent corul mixt “Agapia” care sustine cu mare maiestrie partea muzicala la Sf.Liturghie, concerteaza în diferite biserici si orase, ia parte la slujbe ecumenice si la festivitati cu caracter national. Deasemenea functioneaza “Scoala parohiala”, unde preotul paroh preda orele de religie si de limba romana.

Începand din 19 mai 2002, motivati de faptul ca la biserica St.Lukas au început ample lucrari de consolidare si renovare, parohia s-a mutat în biserica St.Pius, unde se oficiaza cu regularitate Sf.Liturghie în duminici si sarbatori.

Pentru o buna si eficienta functionare a activitatii pastoral misionare, parohia Buna Vestire a închiriat Capela bizantina St.Nikolaus din Rumford str.21 A unde se oficiaza toate slujbele de peste saptamana: acatiste, vecernia de sambata seara, Sf.Maslu, marturisirea credinciosilor, convorbiri duhovnicesti , botezuri, cununii, parastase, etc.

Pentru tot si pentru toate aducem slava lui Dumnezeu, rugandu-L sa reverse belsug de binecuvantare cereasca peste noi toti.

Preot paroh,

Simion Felecan

20 de ani de la înfiintarea Mitropoliei Ortodoxe Române a Germaniei, Europei Centrale si de Nord

Video